Vremea a fost acceptabilă, cel puțin până astăzi, când iar a început să plouă (urăsc ploaia), a fost o săptămână nebună, nebună de tot.
Luni, “Covrigarii”, fie că se cheamă creșă, sau liceu, aceeași lipsă de maturitate e peste tot. Încă două ore de mare au trecut, încă nu am dat lucrare, încă nu m-am apucat să învăț la mate, scos la tablă mi-am demonstrat neatenția la oră, tocmai când elevii de serviciu (pe liceu) s-au decis sa prelungească ora. La info când diriga scria la tablă covrigi și hârtii zburau prin clasă de la o tabără inamică la alta (și din păcate eu eram între ele). Bine că la laborator, și la scurta ora de franceză s-a mai domolit conflictul.
Marți, “Trăiască Republica Copiuțelor!”, care nu au putut fi folosite. Vestea fusese împărțită, planurile alcătuite până la cele mai mici detalii, ordinele fuseseră date și executate, copiuțele, și copiatorii erau gata de războiul cu biologia (mai ales cu proful). Aproape toată ziua (dimineața) ne-am folosit de excelentele capacități de milogire, pe care le-am învățat la fizică, ca să mai putem repeta la biologie, unii lecțiile, alții planurile de trișare. Lucrarea la chimie din acea zii nu a contat, că oricum, nu știai ce trebuie să copiezi, tot cea ce conta era lucrarea la biologie, iar după cele două ore de chiul ale profei de fizică, a început ora de biologie, cu fiecare secundă care trecea, încă o copiuță își întâlnea ascunzătoarea, și se pregătea de acțiune, dar, nu a fost să fie, din motive divine, din milogeala noastră sau pur si simplu din memoria plină de lacune a profului de bio, lucrarea nu s-a mai dat, iar copiuțele vor trebui să mai aștepte încă o săptămână înainte să-și arate adevărata putere.
Miercuri, “1+1=8”, și așa s-a deschis sezonul de vânătoare; “Prostia”, ce ar fi românul fără ea? Regret imensa pierdere a celor doi colegi ai mei (deși că ei probabil că nu regretă), cei 2 de 4 primiți la matematică marchează oficial începerea sezonului de vânătoare la mate, sau mai bine zis sezonul de “tu ești prost, nu știi nimic”. Sportul nu a fost să fie. La ora de francă, am avut ocazia să văd două dintre cele mai comune trăsături ale mioriticilor, turm-ificarea și prostia. Colegul meu de suferință, a vrut să se dea mare, ca poate să bage o rolă de scoci până la super mușchii lui (aceeași rolă am băgat-o și eu, primul de fapt, pe oasele mele, dar eu fiind mai suplu nu am avut nici o problemă), de băgat, a băgat, dar la scoatere s-a încăpățânat rola, și nu a ieșit decât după lupte seculare (10 min) și cu daune majore (piele lipsă, orgoliu rănit). La info, atâta teorie, începe să mă sufoce.
Joi, “XXX”, nu 30 roman, celălalt triplu X. La ora de româna odată ce ai +1 note față de restul nu îți mai pasa prea mult de ea, decât, când iar ajungi la +0/-1 note față de ceilalți. La ora de română am fost lovit de o cerere uimitor de mare de facere, traducere și corectări de scrisori la engleză, încât am scăpat mult prea multe greșeli, de s-a mirat si profa de engleză de mine. Nu am fost atent la română, dar măcar eu am făcut ceva cât de cât educativ, nu ca alții, marii vizionari de filme pentru adulți pe telefon. La geografie, proful a făcut primele victime de anul acesta, și nu știu cum să zic, dar “forță-reacțiune” – și-a făcut efectul, țintele lui fiind cei ce luni au început “Covrigarii”. Istoria a trecut repede pentru că fizica a fost anulată spre deliciul întregii clase.
Vineri, “Halloween, Happy Halloween!”, care vrea un virus, mail me. O zii a costumelor, a machiajelor, a pinguinilor, și a plictiselii (cel puțin pentru mine). Cea mai lungă zii de vinerii din viața mea, cele 3 ore de așa zisă distracție au fost pur și simplu un chin, capacitățile mele de socializare fiind un pic mai mari decât 0 absolut, nu am fost, nu m-am simțit deloc în largul meu. Bine măcar că la mate și la religie lucrurile au cam revenit la normal, si apoi am plecat acasă. Păcat că nu am putut să-mi testez virusul (în C#), la care am stat 4 ore, ca să îl fac și să îl testez.
PS week-endul asta am planuri mărețe, dar să văd dacă le si pot realiza.
